“ Se pare ca România nu mai importa masti “

Companiile statului român au fost în atenția publică în ultimii 30 de ani, în cele mai multe cazuri din cauza pierderilor sau a scandalurilor în care au fost implicate. Societăţile sunt în mare parte nereformate, criteriul performanței, care guvernează în mod normal o companie activă, fiind de cele mai multe ori pus în umbră de interesele de grup ale unor personaje aflate pe funcții de conducere.

Un exemplu în acest sens este și Compania Națională ROMARM – înființată în 2000, prin fuziunea fabricilor de armament românești, gestionează 15 filiale şi este cel mai mare furnizor de echipament militar, muniţie şi servicii de mentenanţă în domeniu din România. În cei peste 20 de ani de funcționare, profitul societății nu s-a ridicat niciodată la standardele de performanță dorite, schimbarea periodică a conducerii companiei având ecouri inclusiv în activitatea filialelor din subordine.

În ciuda repetatelor schimbări ale directorilor generali, în spatele cortinei, pe funcțiile de management ale companiei, au rămas întotdeauna însă cei din „garda veche”, persoane capabile să direcționeze și să gestioneze activitatea companiei și a unora dintre filiale.

ROMARM reintră în atenția publică în martie 2020, după ce răspunde, alături de alte firme private, apelului președintelui României de a se implica în lupta pentru combaterea pandemiei de Sars-Cov-2 și anunță că va iniția demersuri pentru producția de măști de protecție.

Decizia vine după ce autoritățile realizează că, într-o perioadă în care omenirea este depășită de proporțiile răspândirii visului Sars-Cov-2, România este total dependentă de obținerea de materiale de protecție sanitară din import, pornind de la echipamente de bază, precum măștile de protecție, până la aparatură medicală complexă, ca ventilatoarele ATI.

O inițiativă ce pare a fi curajoasă ia ulterior o turnură nedorită și deschide calea unui război intern, al căror principali protagonişti sunt reprezentanţii CN ROMARM şi ai UPS Dragomireşti, filiala desemnată să gestioneze producţia de măşti.

Cauzele principale ale conflictului ar fi fost, potrivit informațiilor Main News, dificultăţile de gestionare a producţiei de măşti şi reorganizarea companiei, însă rezultatul tensiunilor este ratarea momentului de intrare pe piață și eșecul unei afaceri a statului român.

În cele ce urmează vom analiza acțiunile care au deviat cursul unui proiect care ar fi putut să deschidă o nouă etapă în producția internă a României.

Începutul pandemiei : Necunoscut și improvizație

Pe 26 februarie 2020 este înregistrat în România primul caz de COVID-19. Președintele cere dotarea de urgență cu echipamente de protecție, în special în spitale.

“Este imperativă dotarea de urgență cu echipamente de protecție și dezinfectanţii necesari: achiziția unui număr corespunzător de măști de protecție, combinezoane, mănuși, echipamente medicale și substanțe dezinfectante. Vă rog foarte mult să identificați toate sursele de achiziție!”, este apelul președintelui.

Câteva zile mai târziu, pe 16 martie, șeful statului decretează starea de urgență, fiind luate o serie de măsuri restrictive pentru populație. Totodată, se aduc modificări cadrului legal care vizează realizarea achizițiilor: autoritățile publice centrale precum și entitățile juridice în care statul este acționar majoritar pot achiziționa în mod direct materiale și echipamente necesare, cu justificarea modului în care contribuie la combaterea pandemiei. Procedurile sunt monitorizate de Agenția Națională pentru Achiziții Publice, care se asigură că reprezentanții autorităților publice nu vor face abuzuri.

Într-un moment de criză, în care departajarea ofertelor serioase de cele ale unor oportuniști s-a dovedit a fi extrem de dificilă, presiunea luării unor decizii rapide a condus, în unele cazuri, la deficiențe de funcționare/ respectare a termenelor/ gestionare a obligațiilor asumate în cadrul procedurilor de achiziţii.

Odată ce pandemia a cuprins România, măștile de protecție au ajuns la prețuri exorbitante, mai ales în mediul online, ca urmare a epuizării stocurilor din farmacii. Criza de măști a avut amploare internațională, însă au existat și exemple pozitive de state care au reușit să se adapteze rapid și să crească producția de materiale sanitare. În acele momente România realiza că depinde în totalitate de produse din import.

Concomitent cu creșterea prețurilor, închiderea granițelor și suspendarea zborurilor au făcut, pentru moment, aproape imposibil importul de materiale sanitare. Stocurile farmaciilor au fost epuizate, prețul unei cutii cu 50 de măști de măști crescând de la 10 la 200 lei.

Cum cel mai mare producător și furnizor de echipamente/aparatură la momentul respectiv era China, mai multe companii, din România și din străinătate, s-au îndreptat către firme din această țară.

Achiziția de materiale de protecție, precum și de linii de producție pentru acestea, devine o cursă contra-cronometru, în condițiile în care majoritatea statelor îşi închiseseră granițele. Secretar de stat în Ministerul Sănătății în acea perioadă, Nelu Tătaru spunea că România nu avea nicio mască în rezerva națională.

România blochează exportul paralel, însă chiar și așa măștile sunt greu de găsit și, la acel moment, cea mai sigura variantă părea producția internă. Este momentul zero al producției de măști din România, atât în privat cât și la stat. Pentru că nu exista un producător în țară, este necesară aducerea de utilaje cu ajutorul cărora să poată fi confecționate măștile. În condițiile în care toate achizițiile pentru combaterea pandemiei se fac prin atribuire directă, mai multe voci cunoscute din domeniu cer cadru legal pentru limitarea răspunderii.

„După ce se termină bolâșnița asta, pandemia, or sa vină alții să ne tragă de mânecă: dar cum ați realizat voi achizițiile? Aici trebuie scos un cadru robleme cât se poate de clar care să stipuleze foarte clar că nimeni nu va avea voie să se atingă de noi în viitor”, spunea Adrian Streinu Cercel, la acel moment manager al Institutului Matei Balş (în prezent parlamentar PSD), pe 27 martie 2020, la Antena 3.

Raed Arafat, implicat direct în acţiunile de combatere a răspândirii virusului, susține cererea lui Adrian Streinu Cercel. Șeful DSU a explicat, pentru Main News, care erau principalele probleme în starea de urgență:

“Problema cu care ne-am confruntat în mod deosebit era că noi în țară nu aveam, era o presiune maximă de a găsi materiale și echipamente din cele care era nevoie de ele, echipamente de protecție, sanitare, ventilatoare la un moment și echipamente de terapie intensivă. Reprezenta o problemă majoră nu numai în România, în toată Europa și în Statele Unite și în majoritatea țărilor. Doi: singurele surse disponibile la un moment dat erau numai din zona asiatică, nu găseai nimic în Europa.

 Presiunea majoră care a fost pe capul celor care fac achiziții era să găsească în timp util, rapid, urgent, materialele necesare, să fie conforme, să fie în conformitate cu reglementările europene, să aibă marcaj CE, să aibă standardele necesare.

 Erau și presiuni politice și financiare și era această problema care a dus ca unele materiale și unele echipamente să ajungă la prețuri de 3,4,5 ori mai mare, măștile FFP2, FFP3, prețul lor s-a dublat, uneori s-au cvadruplat. Noi am rămas fără industrie în acest sens, aproape toată Europa nu prea are industrie care să facă măști, combinezoane și tot. Au rămas în țările care le fac ieftin”, a declarat Raed Arafatpentru Main News.

Romarm, de la producția de armament la cea de măști

Mai multe firme private şi ROMARM fac demersuri pentru demararea procesului de producție a măștilor. Astfel, la nivelul Ministerului Economiei este aprobat documentul privind finanţarea proiectului iniţiat de ROMARM.

Potrivit notei de fundamentare, compania își propune să realizeze între 4 și 11 milioane de măști chirurgicale 3 PLY și între 400.000 și 1.100.000 măști chirurgicale N95, lunar. Conform estimărilor, la circa 6 luni de la momentul punerii în funcţiune a utililajelor, urmau să fie realizate 15 milioane de măști de tip 3PLY şi un million de măşti N95. Pentru realizarea acestora era nevoie de achiziția a trei linii de producție, precum și a materiei prime.

Documentele arată că producția efectivă, constând în achiziția utilajelor și a materialelor și punerea lor în funcțiune a fost calculată la peste 2.700.000 dolari, profitul estimat după prima lună fiind de 1.000.000 de dolari. Infrastructura necesară instalării și personalul sunt asigurate de UPS Dragomirești, iar comercializarea de Romarm. O parte din finanțare, 1.000.000 de dolari, este asigurată de Ministerul Economiei, 247.000 dolari din credit, iar peste 3.700.000 dolari din avans și lichidare achitate de beneficiarii produselor.

Filiala desemnată de ROMARM să gestioneze producția de măști este UPS Dragomirești.

Constantin Bădan, expert în securitatea muncii din cadrul UPS Dragomireşti, susține că noul contract “a avut un impact pozitiv asupra salariaților”.

 “Pe fondul lipsei de comenzi, pe partea militară, noi, la momentul acela, intrasem puțin într-o formă în care nu mai aveam posibilitatea să ne plătim salariații. A fost o chestie benefică”, explică acesta.

Uzina, condusă la acel moment de Cristinel Necula, începe procesul de modernizare a halei în care urma să se desfășoare activitatea, investiția fiind de aproape 500.000 lei.

“În 27 martie, am fost contactat de preşedintele Consilului de Administraţie al Romarm, dacă pot pune la dispoziţie şi să amenajez o hală până pe data de 13 aprilie, pentru a produce măşti chirurgicale. Am mobilizat toţi oameni din Uzină şi am reuşit într-un timp record”, spunea directorul UPS Dragomireşti de la acel moment, într-un interviu acordat Rise.ro.

Contractul

Două firme ofertează Romarm, una este AMP Synergy București, iar a doua Interarms. Compania de stat merge mai departe cu Interarms, considerând că oferta este completă și mai rapidă, deși costurile sunt mai ridicate.

Interarms este deținută de Andrea Barsanti, persoana juridică fiind reprezentantul companiei italiene Beretta în România. Aceeaşi firma a intermediat, printre altele, și achiziția pistoalelor Beretta de către MAI, derulată în cursul anului 2020.

Sunt încheiate două contracte, unul de achiziție a liniilor de producție, de aproape un milion de dolari, al doilea pentru achiziția materialelor de producție, de peste 700.000 dolari. Practic, societatea lui Barsanti avea rolul de a identifica și achiziționa atât echipamentele de producție cât și materia primă necesară funcționării acestora.

Conform surselor Main News, acesta este momentul primelor tensiuni interne, cauzate de opiniile divergente ale persoanelor din managementul ROMARM – contractele semnate de Romarm cu compania Interarms sunt garantate de o instituție financiară nebancară, Suport Real IFN.

Directorul Romarm a declarat, pentru Main News, că, la acel moment, “contractarea poliței a fost cea mai facilă şi rapidă posibilitate aflată la dispoziţia furnizorului de a garanta avansul încasat, pentru a putea beneficia de factorul timp, care era cel mai important aspect al achiziţiei în discuţie”.

Fostul director al UPS Dragomirești declara că au existat probleme cu scrisoarea de garanție și, implicit, cu instituția financiară nebancară, fiind mai mulţi angajaţi ai companiei care au atras atenţia cu privire la acest aspect.

“Au atras atenţia că acest contract nu e bine făcut, că sunt probleme cu scrisoarea de garanţie, am înţeles că era de la IFN care nu avea bonitate şi uşor, uşor au fost toţi îndepărtaţi”, spunea Cristinel Necula, în interviul acordat Rise.ro.

Unul dintre care s-ar fi opus emiterii garanţiei de către Suport Real IFN este, potrivit şefului Romarm, Șerban Ianculescu, fostul director al Direcției Export. Ca urmare a insistențelor acestuia, ar fi fost solicitată opinia BNR. În răspunsul transmis către ROMARM în luna mai a anului trecut, Banca Națională precizează că instituția este înscrisă în Registrul General de Investiții Non Bancare, însă arată că nu este atributul Băncii Naţionale să verifice bonitatea financiară a firmelor înregistrate, sens în care recomandă companiei să realizeze o astfel de evaluare.

“Că, ulterior, au existat foarte multe presiuni asupra domnului Alin Goga -membru în Consiliul de Administraţie al IFN-ului şi a colegilor săi pentru a nu mai prelungi valabilitatea poliţei la solicitarea întemeiată a beneficiarului, că aceştia nu au cedat presiunilor şi au început să recepţioneze ameninţări din zona autorităţii de reglementare a pieţei financiare, ameninţări, în final, materializate prin decizia emisă de către BNR, de oprire de la subscriere a IFN-ului respectiv, şi care au culminat cu surprinzătoarea informaţie potrivit căreia tocmai soţia contestatarului principal, domnul Ianculescu Şerban, doamna Ianculescu Maria, ocupa o funcţie în cadrul Direcţiei de Supraveghere din BNR, fix entitatea care a decis oprirea de la subscriere a IFN-ului în discuţie, nu mai surpinde pe nimeni. Un lucru este însă cert: o poliţă emisă rămâne valabilă pe toată perioada sa şi poate fi reînnoită la solicitarea întemeiata a beneficiarului, decizia BNR acţionând doar asupra subscrierii de noi poliţe, aşadar poliţa emisă rămâne valabilă până la încheierea perioadei de valabilitate”, spune Gabriel Ţuţu.

Surse avizate, care au dorit să își păstreze anonimatul, susţin că Alin Goga ar fi fost abordat de doi foşti militari, care s-ar fi recomandat ca fiind „garda veche din Romarm”, sugerând ca să nu emită prelungirea poliței de garanție, în caz contrar urmând să intervină la BNR pentru generarea unor probleme IFN în cauză. Ulterior, în luna octombrie, Direcția de Supraveghere a BNR a suspendat activitatea Suport Real IFN.

Contactat de Main News, Alin Goga susţine că “la data emiterii garanției, IFN-ul era în analiza BNR, nefiind luată nicio măsură împotriva acestuia”.

„Suspendarea licenței a fost urmare a unei comunicări defectuoase cu BNR, legate de primirea unor răspunsuri de către aceasta, prin care dovedeam îndeplinirea măsurilor dispuse de acesta, dar neprimite de BNR din cauza dimensiunii/capacității reduse de primire a serverului propriu (nu primea mesaje cu mai mari de 10 mega, fără să anunțe această pe site-ul propriu).

Din câte știu, litigiul se află pe rolul ÎCCJ în prezent. (..) Nu achiesez la măsuri ale unor persoane și grupuri care subminează eforturile ROMARM și a intereselor naționale, de asigurare a unei producții interne de produse destinate combaterii” , completează Goga.

Suport Real IFN, ce a funcționat sub brand-ul Capidava Financial, îl are drept administrator pe Vlad Ghinescu, iar principalul beneficiar al afacerii este Alexandru Floroiu. După decizia BNR de radiere, activitatea s-a mutat pe firma Finance One IFN (Vlad Ghinescu este administrator și deține 1% din acțiuni. Finance ONE IFN este deținută în proporție de 97% Floroiu Elena Dana prin intermediul firmei Def Inteligent Invesments).

Real Suport IFN a acordat scrisoare de garanție și pentru achiziția pistoalelor Beretta de la aceeași firmă Interarms, deținută de Andrea Barsanti.

Transportul liniilor de producţie

Noi dificultăţi apar și după identificarea materialelor ce urmează a fi achiziţionate. Restricţiile de circulaţie îngreunează operaţiunea de aducere în ţară a liniilor de producţie, aşa că se încearcă realizarea transportului prin orice mijloace. Statul român nu avea, la acel moment, posibilitatea de a transporta marfă pe o distanţă atât de lungă.

Mai mult, recomandările diplomaţilor români din China sunt de apelare la serviciile unui alt stat.

„Vă confirmăm faptul că transportul aerian cargo nu este încă restricţionat major în China, însă cererea pe acest segment este într-adevăr covârşitoare. (..) Efectuarea unui transport în România cu o aeronavă a unei alte ţări este o soluţie viabilă şi folosită şi de alţi importatori români„, transmiteau reprezentanţii Ambasadei România în Republica Populară Chineză, pe 6 aprilie.

Astfel, varianta cea mai potrivită atunci părea realizarea transportului cu ajutorul Ministerului Apărării din Ucraina, dispus, contra cost, să pună la dispoziţia statului român o aeronavă.

De altfel, potrivit informaţiilor Main News, chiar şi Ministerul Apărării a solicitat serviciile Ucrainei. Potrivit unui document intrat în posesia Main News, pe 25 martie, Biroul atașaților militari ai Ucrainei transmite Armatei Române că poate pune la dispoziția României o aeronavă (a parteneriatul Allodium SA – firma Liability Company ATZT TranService). Prețul primului zbor este estimat la peste 290.000 dolari, iar al celui de-al doilea 226.000, fără combustibil.

„Întrucât, la momentul declanşării operaţiunii de achiziţie, în România nu exista nicio opţiune viabilă de transport aerian pe relaţia China (nu existau în general opţiuni de transport aerian viabile), iar furnizorul echipamentelor contractate a precizat că nu deţine o posibilitate de transport a fost solicitat sprijinul Ministerului Apărării Naţionale pentru a asigura transportul aerian, însa, potrivit răspunurilor recepţionate, Armata româna nu deţine în flotila proprie o aeronavă capabilă să efectueze zboruri pe distanţe lungi. În contextul menţionat, Compania, prin prisma relaţiilor de colaborare cu ataşatura militară a Ucrainei în România, a solicitat sprijinul Ministerului Apărării din Ucraina şi care ne-a confirmat că există o aeronava de transport disponibilă să efectueze contra cost astfel de operaţiuni aeriene de lungă distanţă. Cu suportul Ministerului Apărării din România şi al Ministerului de Externe, care au confirmat că zborurile ce urmează a fi efectuate au caracter umanitar şi sunt efectuate în beneficiul statului roman, Ministerul Apărării din Ucraina a pus la dispoziţia Companiei o aeronavă militară IL 76 pentru efectuarea transporturilor din China”, spune Gabriel Ţuţu, pentru Main News.

Instalarea liniilor de producţie

Decizia ca Romarm să devină producător de măşti a fost luată la mijlocul lunii martie, iar pe 15 aprilie, după finalizarea lucrărilor de modernizare a atelierului din cadrul UPS Dragomireşti, utilajele au ajuns în România.

În nota de fundamentare a proiectului se precizează că Romarm a primit cereri urgente de furnizare a peste 5 milioane de măști, de pe piața internă și externă. Documentul arată, totodată, că liniile de producție, achiziționate în regim de urgență, sunt instalate de “furnizorul echipamentelor în infrastructura existentă la filiala S. U.P.S Dragomirești S.A., operată de personalul filialei, instruit de către furnizor”.

Din cauza restricţiilor de circulaţie, producătorul chinez nu îşi poate trimite specialiştii în România, aşa că instructajul se face online. Au fost realizate adaptări funcționale, reușindu-se, într-un final, pornirea echipamentelor.

Lipsea un modul care asigura funcţionarea în mod automat. Unele piese de schimb erau lipsă. Am decis să mergem cu ele în mod manual, omul punea masca cu mâna. Au avut multe subasamblari care erau ruginite. Nici acum nu e functională. Undeva la 980.000 de dolari au costat”, spunea Cristinel Necula, în interviul acordat RISE.

“În jurul datei de 27 aprilie utilajele au fost asamblate şi puse pe poziţiile de lucru. Fac menţiunea că utilajele / instalaţiile au venit fragmentate în ansamble, subansamble şi piese, fapt ce a determinat extinderea, pentru asamblarea finală, pe o perioadă de mai bine e 10 zile. Au fost foarte multe lucruri pe care a trebuit să le adaptăm din mers”, explică Constantin Bădan, expert în protecţia muncii.

Conducerea Romarm susține că specialiștii companiei, dar și ai altor firme private care au cumpărat linii de producție din China, au arătat că acestea sunt automatizate “la un nivel de tehnologie care depăşea capacitatea de cunoaştere tehnică a acestora, iar comunicarea online cu specialiştii chinezii era foarte dificilă din cauza barierelor lingvistice”.

 „Dacă la momentul iniţial al asumării realizării facilităţii de producţie de către directorul UPS Dragomireşti -Cristinel Necula, acesta declara ca deţine în societate suficient personal cu expertizî tehnică (ingineri şi tehnicieni) capabili să instaleze şi să pună în funcţiune echipamentele de producţie a măştilor, după recepţionarea echipamentelor s-a constat că, în fapt, acesta dispune de doi ingineri şi trei tehnicieni mecanici, dintre care doar unul deţine cunoştinţe de limba engleză şi este capabil să consulte online tehnicienii din partea producătorului chinez, fiind necesară de fiecare dată prezenţa unui interpret din partea furnizorului de echipamente care să medieze dialogul cu producătorul. Totodată, directorul Cristinel Necula, constatând că echipamentele recent achiziţionate nu sunt atât de simplu de operaţionalizat cum, probabil, a considerat dânsul initial, a făcut pasul în spate şi a declarat că, de fapt, UPS Dragomiresti, prin vocea dânsului, şi-a asumat doar să pună la dispoziţie imobilul în care urmau să fie instalate echipamentele de producţie şi o parte din personalul lucrativ, restul activităţilor căzând în sarcina Companiei”, susţine şeful Romarm.

 „Domnul director Necula a fost alimentat de niște persoane din cadrul companie cu informaţii potrivit cărora ar fi urmat să fie schimbat, iar ulterior a scăzut brusc interesul dumnealui în a mai merge aceste utilaje cât mai performant”, completează Constantin Bădan.

Practic, echipamentele primite de la producătorul chinez au fost sub standardele prezentate, iar nivelul de productivitate a fost mai redus decât s-a preconizat. În final, utilajele au fost înlocuite “cu altele noi, de generaţie superioară, fără a genera alte costuri suplimentare în sarcina Companiei”, potrivit conducerii Romarm.

De altfel, mai multe firme care au demarat producția de măști și au achiziționat utilaje din China susțin că au întâmpinat probleme similare.

Una dintre ele este Taparo. Specialiștii societății au constat deficiențe precum: “calitatea inferioară a pieselor din componenţa utilajelor care duc la defecţiuni dese; deviaţii care apar în timpul procesului de productţe, precum rezistenţa scăzută a sudurii şnurului elastic; rezistenţa scăzută a sudurii materialelor care formeaza corpul măştii”.

De asemenea, firma Ianlux a semnalat probleme privind sincronizarea componentelor, iar Gematex arată că utilajul se dereglează.

„Echipamentele au provenit de la producatori diferiţi, astfel că nu poate fi acuzat un singur producător chinez că nu a funcţionat pe relaţia cu România, ci în ansamblu, complexitatea şi nivelul de automatizare a echipamentelor au constitutit problema principală la instalarea şi punerea în funcţiune a acestor echipamente”, explică Ţuţu.

Preţul de producţie.  Șeful Romarm: Justificarea conducerii UPS Dragomirești, halucinantă

Potrivit documentelor intrate în posesia Main News, oferta preţului de manoperă pentru o mască, avansată de fostul director al UPS Dragomireşti, ar fi fost de 70 bani/manoperă produs, ceea ce înseamna un preț de vânzare și mai mare. Președintele Consiliului de Administrație ar fi insistat pentru recalcularea prețului, iar conform celor transmise în luna iunie, a fost recalculat la 40 de bani. În cele din urmă, la semnarea contractului de prestări servicii s-ar fi agreat un preț de 35 de bani.

În momentul actual, prețul de producție calculat de către noua conducere a filialei este de aproximativ 0.20 lei pe masca produsă.

“După punerea în funcţiune a echipamentelor şi intrarea în procesul de testare în vederea recepţiei calitative a acestora, domnul director Cristinel Necula a fost rugat să realizeze o calculaţie a preţului de producţie în baza căruia Compania să încheie cu UPS Dragomireşti un Contract de prestări servicii prin intermediul căruia să plătească lunar prestaţiile realizate de către filială.

Cu acest prilej, conducerea ROMARM SA a constatat că preţul de producţie al măştilor în accepţiunea domnului Cristinel Necula se situa cu mult peste orice preţ existent pe piaţa românească şi ne referim doar la preţul de producţie, nu la preţul final de vânzare a produsului finit (acesta incluzând ambalaje, logistică, etc). Justificarea firească a conducerii filialei a fost halucinantă, astfel că în preţul de producţie al măstilor se încărcau efectiv toate cheltuielile filialei, atât direct productive (necesare în hala de producţie), dar mai ales cele indirecte (ale întregii filiale – personal, utilitati, servicii, regii, etc) sens în care s-au solicitat din partea Companiei recalculări ale acestor costuri astfel încât, în final produsul finit să poate să se încadreze într-un preţ competitiv pe piaţa de profil”, susține directorul Romarm.

Demersuri legale pentru comercializarea producției

Ratarea momentului de intrare pe piață și, implicit, a obținerii de profit, vine pe fondul tergiversării producției de măști de protecție.

Produsele sunt autorizate doar în pentru perioada stării de urgență, de către organismul MApN special desemnată în această perioadă – Centrul de Cercetări Științifice Medico-Militare. Ulterior, pe timpul stării de alertă, procedura nu mai este urgentă și este realizată de o altă entitate, testarea desfășurându-se pe o perioadă mai îndelungată de timp și cu costuri suplimentare. Între timp, odată cu redeschiderea granițelor, țara este asaltată de produse de protecție, iar prețul măștilor scade simțitor.

S-a convenit ca măștile să fie comercializate către o entitate a statului, care să le furnizeze ulterior instituțiile publice, scopul fiind, potrivit conducerii Romarm, preîntâmpinarea acțiunilor speculative. Până la punerea în aplicare a acestui plan, pe piața din România au fost apărut produse neconforme, iar lipsa de control a determinat folosirea acestora.

“Ca urmare a acestei lipse totale de control al importurilor și al distribuţiei de produse dedicate prevenirii şi combaterii pandemiei, producătorii autohtoni care au realizat investiţii în echipamente şi materii prime (printre care se înscrie şi CN ROMARM SA) şi al căror preţ de producţie în mod evident, era mai mare decât preţurile cu care erau comercializate produsele din import, s-au văzut în situatia de a produce pe stoc, statul român neavând un mecanism funcţional de a oferi, nu doar un grad de protecţie a producţiei interne, dar nici capacitatea funcţională si legală de a asimila produsele autohtone.

Astfel că, în prezent, atât ROMARM SA cât şi producătorii interni sunt în situaţia de a cheltui suplimentar pentru a certifica produsele la nivel european într-o încercare de a lichida stocurile de produse existente şi de a recupera investiţiile făcute, prin realizarea unor exporturi în state interesate”, a explicat şeful Romarm, pentru Main News.

Fostul director al UPS Dragomireşti susţinea că testarea produselor era în atribuţia Romarm. Pe de altă parte, angajații Uzinei sunt de părere că acest aspect depindea de ritmul producţiei, iar Necula ar fi trebuit să ridice această problemă înainte ca măștile să fie folosite de subalternii săi.

„Nu au fost testate, s-a încercat a se face o testare, Romarm se ocupa. Din câte ştiu, nu au fost certificate CE, neavând toate certificatele nu poţi să le scoți la vânzare, se vând către filialele Romarm. Nu au fost recepționate oficial, calitativ, echipamentele. Nu au mai funcționat din 28 de august, nu s-au mai pornit. Lucram cu 40 de oameni, iar dacă se întampla ceva, eu eram responsabil”, spunea Necula la nivelul lunii septembrie 2020.

„Spunea domnul Necula că produsele sunt neconforme. Pentru mine au fost niște semne mari de întrebare. Au fost neconforme prin faptul că el intra fără echipament întotdeauna, el și ceilalți? Dacă au fost neconforme, primele persoane care au primit măști am fost noi, salariații. Adică noi am fost cobaii lui? E un produs pe care în loc să îl testezi pentru conformitate tu mi-l dai spre utilizare? Pe mine și pe salariați ne-a deranjat”, este problema pe care o ridică unul dintre angajaţii Uzinei, Constantin Bădan.

„În toată perioada de realizare a măștilor la UPS adica pana la data de 27 august 2020, nu s-a inregistrat nici un caz de infectare cu Covid -19, dar nu s-a întocmit nici documentația tehnică necesară pentru realizarea măștilor, care conform legislației în vigoare este de neacceptat”, completează acesta.

Potrivit legii, pentru ca măştile să poată intra pe piaţă, producătorul are obligaţia să se înregistreze la Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România. Formularul de notificare trebuie să fie însoţit inclusiv de declaraţia de conformitate CE a producătorului.

În baza documentelor depuse sau transmise, ANMDMR înregistrează informaţiile privind dispozitivele medicale introduse pe piaţă în baza naţională de date şi informaţiile privind persoanele responsabile de introducerea lor pe piaţă şi emite solicitantului un certificat de înregistrare a dispozitivelor medicale. Înregistrarea dispozitivului medical în baza naţională de date nu reprezintă o aprobare sau o autorizare din partea ANMDMR. Măștile sunt introduse pe piaţă sub responsabilitatea producătorului, în baza declaraţiei de conformitate emisă de acesta.

Producătorul este obligat să aibă în vedere elaborarea întregului dosar de produs, potrivit pct. 3 al Anexei 7 a HG 54/2009. În mod special, trebuie avute în vedere prevederile SR EN 14683+AC:2019 – Măşti faciale de uz medical.

Toată procedura necesită, anterior, testarea măştilor şi realizarea documentaţiei tehnice a utilajelor.

Vizita premierului

Pe 29 aprilie, o delegație oficială, formată din premierul de la acel moment, Ludovic Orban, ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, ministrul Economiei, Virgil Popescu și directorul Romarm, Gabriel Țuțu, merge la Dragomirești, însoțită de jurnaliști.

Pe parcursul întregii vizite, premierul este însoțit de directorul UPS Dragomirești, care îi prezintă atelierul în care se realizează măștile. La finalul vizitei, Orban anunță că Romarm, prin UPS Dragomirești, va produce 350.000 măști pe zi. Numărul a fost avansat la sugestia ministrului Economiei de la acel moment, Virgil Popescu, care a susținut, într-o declarație pentru Rise.ro, că le-a regăsit în contractul Romarm. Potrivit sursei citate, acesta a susținut că după ce Cristinel Nicula a fost înlăturat din funcția de director general, „brusc, lucrurile au început să meargă”, utilajele „n-au funcționat în parametri, dar nu s-au mai defectat”.

„Domnul prim-ministru cu ministrul Economiei, al Apărării, au sosit la fabrică, vizita a durat 10 minute în hala de producţie. Înainte de a ieşi la declaraţii, a întrebat anumite detalii despre măşti, câte măşti spunem că putem produce pe zi. I s-a spus că între 300 şi 350 mii. Pe mine nu m-a întrebat, dacă mă întreba îi spuneam adevărul. Nu poţi spune că faci 350.000 când faci 14.000 pe zi. I-am zis domnului ministru al Economiei, fusese cu 5 zile înainte. A zis doar că îi place hala, desi i-am zis care sunt problemele”, a declarat Cristinel Necula, pentru Rise.ro.

Vizita delegaţiei oficiale este relatată de un alt participant, Constantin Bădan. Expertul în securitatea muncii de la nivelul UPS Dragomireşti susţine că fostul director al Uzinei ar fi avut ocazia să sesizeze problemele întâmpinate:

“S-a mers în sector şi s-a văzut atelierul. Nicio vorbă despre faptul că utilajele nu funcţionează. Ulterior, a apărut un film cu domnul fost director Necula care îşi arăta nemulţumirea vis a vis de această capacitate de a produce măşti. Delegaţia a vizitat atelierul, iar înainte de declarația de presă, a avut loc o discuție informală la care am participat. S-a discutat despre numărul de măști care ar fi urmat să fie produse la Dragomirești și s-a stabilit 350.000/ lună. Atunci domnul director Necula nu a spus nimic. Nimeni nu a avut nicio obiecțiune. A acceptat situația, a fost în prim plan, nu poate să spună că cineva i-a impus, l-a presat. Ar fi putut, în calitatea pe care o avea, să explice, diplomat, că este nevoie de mai mult timp. Când ai admis și nu ai luat nicio măsură, concluzia este că poți duce la îndeplinire planul asumat. Dacă acum câteva zile ai vorbit cu ministrul Economiei şi i-ai spus că ai nişte probleme , de ce nu ai ridicat aceste probleme, când ai văzut că s-au spus 350.000 măşti, că doar era o şedinţă între noi, fără presă? Putea să spună, că poate ministrul economiei nu l-a informat pe prim-ministru. Eu , dacă eram director general, trebuia să îmi fac datoria şi să stabilesc toate condiţiile prin care se face la momentul respective, toată activitatea de producţie, ori activitatea de producţie de la momentul respectiv spunea foarte clar că se poate face”.

La câteva zile, informaţiile referitoare la dificultăţile întâmpinate apar în spaţiul public. Directorul Romarm anunţă că utilajele funcţionează deficitar şi cere conducerii de la Dragomireşti mobilizare.

Contactat de Main News, Virgil Popescu a refuzat să comenteze subiectul, motivând că nu mai ocupă postul de ministru al Economiei. De asemenea, premierul de la acea dată, Ludovic Orban, nu a răspuns solicitărilor Main News.

Reorganizarea companiei – sfere de influenţă. Directorul Romarm: Cristinel Necula a sabotat eforturile companiei

În afara problemelor întâmpinate în instalarea utilajelor, producția a fost întârziată de disputele interne, potrivit surselor Main News.

În paralel cu producția de măști, compania naţională a fost supusă unui proces de reorganizare, aprobat de Consiliul de Administrație. Analiza conducerii a aratat că “paliere executive se supun conducerii multiple, fapt ce a condus la concentrarea acestor structuri in servicii de specialitate si inlaturarea coerentei in planul relatiilor atat in plan intern dar mai ales in plan extern cu clientii, rezultatul final fiind o disipare a resurselor pentru activitati similare in detrimentul altor atributii specifice”, spun sursele Main News.

Astfel, a fost eliminată funcţia de director general adjunct. Anterior, postul era ocupat de Gheorghe Stoica. Acesta, împreună cu Ştefan Tănase (pensionar militar) şi Şerban Ianculescu, fost şef al Serviciului Export ar fi “creat o structura neoficială în interiorul Companiei, prin intermediul căreia gestionau întreaga problematică, în special în ceea ce privește activitatea de comerț, precum selecția agenților de vânzări, identificarea end-userilor cu potențial financiar, negocierea comisioanelor”,  explică sursele Main News din interiorul companiei.

Pe fondul procesului de reorganizare, „sincopele apărute în procesul de operaționalizare a facilității de producție au constituit un lait motiv pentru cei vizați de restructurare să gestioneze situația în favoarea lor și să atace prin orice mijloace mediatice conducerea companiei și acționarul acesteia, în încercarea de a-și masca propriile incapacități profesionale”, acuză şeful Romarm.

Surse din interiorul Romarm, care au dorit să își păstreze anonimatul, acuză că fostul director al UPS Dragomirești ar fi fost instigat să blocheze demersurile de producție a măștilor.

 “A vrut să facem treabă până la un punct, până când a aflat că ar urma să fie schimbat”, explică Constantin Bădan începutul neînţelegerilor.

Cristinel Necula are însă altă variantă:

“Doi membri ai comisiei de recepție și-au dat demisia, domnul Georgescu, copreședinte, şi şefa investitiilor din Romarm, am înțeles de la dânșii că au avut presiuni de la domnul director al Romarm. Directorul tehnic Romarm, domnul Tănase, ofițer cu mare experiență, I s-a desfăcut contractul de muncă. De asemenea, directorul adjunct, domnului Stoica, i s-a desfăcut contractul, inginer de aeronave, precum si directorul comercial, domnul Ianculescu. Au fost toţi demiși, oameni cu multă experientă in domeniu, daţi afara”, explica Necula, în interviul acordat Rise.ro.

În cele din urmă, la sfârșiul lunii august, mandatul de director general al UPS Dragomirești al lui Cristinel Necula nu a mai fost prelungit. Anterior, Curtea de Conturi și Corpul de Control al ministrului Economiei au făcut verificări la UPS Dragomirești.

„Mandatul nu a mai fost prelungit pentru că pe omologările de produse pe care MApN le cerea nu se făceau pașii care trebuia. În 15 august, domnul Ciucă a considerat, având informații de la Ministerul Economiei, că omologările au rămas foarte mult în urmă, astfel au decis, probabil amândoi, să nu îi mai dea mandat prelungit. Asa a ajuns în Uzină noul director”, explică Constantin Bădan.

„Încercau să spună că niște produse omologate nu sunt conforme standardelor și că eu aș fi de vină. Discutau oameni care nu stiau despre ce e vorba, despre acele muniții și omologări”, susţinea Necula.

Gabriel Țuțu îl acuză pe Cristinel Necula că ar fi sabotat inițiativa companiei.

“Văzând că, în final, facilitatea de producție nou creată, nu îi aduce beneficiile financiare anticipate inițial, ci mai degrabă îi crește nivelul de implicare managerială și efortul lucrativ al filialei, creându-i răspunderi suplimentare, interesul pentru asigurarea managementului facilității de productie al domnului director Cristinel Necula a început să scadă semnificativ, începând efectiv să saboteze eforturile Companiei de a pune în parametri optimi de funcționare echipamentele”, a declarat Gabriel Țuțu, pentru Main News.

“Din momentul când au venit utilajele, am încercat să fac tot ce e mai bine, să amenajez hala, să pun oamenii la dispoziție, toată lumea înțelegea că România avea nevoie de măști. Pentru că mașinile nu au mers, au fost luate niște mașini neconforme, doar eu am avut probleme. Probabil asta a fost și motivul pentru care am fost schimbat. Nu am absolut nicio vina în derularea acestui contract, nu am fost parte nici nu am știut, decât la mult timp după ce s-a semnat„, spunea fostul şef al UPS Dragomireşti, după ce mandatul nu i-a fost prelungit.

Rezultatele procesului de producţie a măştilor

În cele din urmă, până în prezent, Romarm nu a reuşit să obţină profit, chiar dacă utilajele au fost înlocuite şi producţia a crescut.

Directorul Romarm precizează că a primit de la producătorul chinez alte patru linii de producţie, urmând ca şi cele achiziționate initial să rămână în patrimonial firmei. Țuțu spune că echipamentele au funcționat permanent, cu excepția momentelor în care Cristinel Necula ar fi retras angajații care le foloseau, însă produsele nu pot fi comercializate din cauza prețului de producție situate peste nivelul pieței.

Compania a produs, până în februarie 2021, 4.040.000 măşti.

De la începutul lunii aprilie 2020 și până în prezent compania a produs, în regim de omologare a produselor și testare a liniilor de fabricație, în vederea trecerii la producția de masă, două tipuri de măști de față de unica folosință, respectiv:

3 PLY aproximativ 4 milioane bucăți;

N 95/FFP 2 aproximativ 40.000 bucăți.

Compania ROMARM a comercializat până în prezent 230.000 buc unor ambasade cu sediul în România, unor firme private, precum și Spitalului Județean de Urgență Târgoviște.  Cantitatea de măști produse și nevândute este depozitată în condiții optime de păstrare și igienă în vederea valorificării și sunt în limita termenului de garanție. Investiția efectivă este a CN Romarm SA achiziționată cu fonduri obținute prin credit bancar în cuantum de aproximativ 685.906,20 USD și nu din fonduri publice„, a transmis Romarm, într-un răspuns la o solicitare a Main News.

Noua conducere a UPS Dragomireşti a demarat un concurs pentru angajarea de personal care să se ocupe exclusive de producţia de măşti.

Cristinel Necula a refuzat dialogul cu Main News

În cursul documentării materialului, am încercat să aflăm punctul de vedere al fostului director al UPS Dragomirești, Cristinel Necula, însă acesta a refuzat realizarea unui interviu. Iniţial, a fost de acord să răspundă unor întrebări transmise în scris, însă ulterior a refuzat, motivând că sunt tendențioase. Redăm întrebările adresate fostului șef al UPS Dragomirești:

  1. Care au fost principalele probleme pe care le-ați constatat în legătură cu funcționarea utilajelor de producție a măștilor?
  2. De ce nu ați sesizat neregulile  la momentul la care au fost recepționate utilajele?
  3. Care au fost criteriile în funcție de care ați stabilit prețul de producție al măștilor? De ce ați agreat să semnați contractul de prestari servicii dacă ați constatat că utilajele nu sunt funcționale?
  4. La finalul lunii aprilie, o delegație oficială a vizitat UPS Dragomirești. Sustineați că, anterior vizitei, l-ați informat pe ministrul Economiei de la acel moment cu privire la problemele întâmpinate. De ce nu ați ridicat problema și în timpul discuției informale cu premierul și cu ceilalți oficiali?
  5. Ați sesizat, oficial, și alte institutii/persoane abilitate cu privire la dificultățile de producție a măstilor?
  6. De ce nu ati informat opinia publică referitor la existența unor probleme anterior incetarii mandatului de director al UPS Dragomirești și ați ales să o faceți după ce mandatul nu v-a mai fost prelungit?

Publicația Main News rămâne deschisă dialogului cu toţi cei implicaţi, demersul nostru jurnalistic având scopul de a informa opinia publică privind activitatea unei instituţii a statului român.

Sursa: MainNewsloading…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *